"Teatrul de improvizatii", un fel de Comedia dell'Arte, a patruns in Craiova datorita relatiilor orasului (mai ales comerciale) cu Viena, Triestul, Raguzza, Venetia, Taringradul, Petersburgul, Lipsca si Breslau. O descriere facuta Craiovei in Almanahul Statului din "Printipatul a toata Tara Romaneasca" (Buda, 1837) considera Craiova "a doua capitala dupa Bucuresti" datorita institutiilor sale de cultura.

       In 1830, o trupa germana reprezinta la Craiova o comedie (cu cantec) de Kotzebue, iar societatea germana teatrala prezinta aici "Puritanii" - mare drama in trei acte de Romani, muzica de Bellini.

       Fondarea teatrului craiovean in 1850 (dupa alti cercetatori in 1848), materializata de Costache Caragiale si Costache Mihaileanu (sprijiniti de intelectuali olteni, melomani sadea, ca Gheorghe Chitu si Pera Opran) au stimulat difuzarea catre public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei si operetei. In repertoriul primei stagiuni apar, copios vodeviluri mult gustate in epoca: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nunta tiganeasca", "Rudele nevestei mele", "Logofatul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzica, pentru opera si opereta mai tarziu.

 

      Preocuparea in crestere a teatrului craiovean de a amplifica gusturile si cerintele artistice este dovesita de crearea unei orchestre proprii si solicitarea perseverenta a unor mari dirijori si compozitori ai vremii la pupitrul acesteia: Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868).

      Alexandru Flechtenmacher ofera teatrului craiovean posibilitaea de a reprezenta prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Harca", melodrama nationala cu cantece "Cetatea Neamtului", operetele "Crai Nou" si "Sacagiu", vodevilurile "Fermecatorita" (dupa George Sand), "Cimpoiul dracului" si "Banii, gloria si amorul", drama cu muzica "Zavera lui Tudor", opera in trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzica "Banul Maracine" si "Iancu Jianu", capitan de haiduci, feeria muzicala "Fata aerului" (scrisa in colaborare cu Ed. Wachmann)

      Theodor Teodorini, venit in Craiova in 1857, creeaza o veritabila dinastie artistica, secondat de sotia sa Maria Teoorini si de cele doua fiice - marile cantarete de reputatie mondiala, Elena si Aura Teodorini.

     Teatrul Teodorini a avut - lucru nemaintalnit in alt teatru al tarii - doua formatii distincte de opereta, conduse de Al. G. D. Marinescu si A. Bobescu.

 

      Elena Teodorini are un rol important in modificarea repertoriului, dandu-si concursul sau hotarator in mai multe spectacole, alaturi de Ion Anestin, Ion si Profira Farcasanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Baranescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vladaia, etc.

      In anii urmatori se reprezinta alte operete din repertoriul romanesc si strain: "Mam'zelle Nitouche" de Herves, de exemplu, obtine un succes rasunator in interpretarea Irinei de Vladaia, orchestra fiind condusa de E.Companiski-Niedola.

      In 1894, succesul genului operetristic culmineaza cu un turneu fulminant, din repertoriul caruia amintim: "Vanzatorul de pasari", "Voievodul tiganilor", "Girofle-Girofla", "Fiica doamnei Angot", "Mam'zelle Nitouche", "Boccacio", s.a., avand componenta urmatoare: primadone: Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Galusca; -duene: Profira Farcasanu, Aneta Ionescu, Maria Nicolau; -tenori: Ion Bajenaru, Gheorghe Vasiliu; -baritoni: Nicolae Poenaru si solisti: Farcasanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Raiculescu, Petrini, Stefan Iulian-fiul; 26 coriste si coristi, si orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe, iar comici erau: Ion Tanasescu, Ion Anesti si N. Popescu.

      In stagiunea 1894-1895 se mai angajeaza la opereta, pe langa cei vechi, si Al.C.Broscarescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadona, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid.
      Elena Teodorini a oferit publicului craiovean spectacole muzicale aclamate inotdeauna, cu arii de succes, din "Narcis", "Carmen", "Cavalleria Rusticana", "Norma", etc. In anul 1899, insotita de trupa italiana a lui Massini si De Giorgio, apare in reprezentatii integrale: "Norma", "Bal mascat", "Traviata".

     Trupa de opereta din Craiova se desfiinteaza din cauza problemelor materioale si in pofida succeselor de mare rezonanta pe care le dobandise. In martie 1901 a cantat aici trupa italiana a lui M. Laburn, care a prezentat operele "Faust", "Il Trovadore", "Aida", "Ballo in maschera" si "Il barbieri di Seviglia". De asemenea, sustin reprezentatii aici si opera din Praga, precum si cea din Viena, cu Mila Teheren in fruntea unor prestigioase distributii.

    Trupa craioveana se reface in 1904, tot sub conducerea lui A. Bobescu, si intreprinde un turneu la Odesa, obtinand un succes rasunator (datorat, in principal, sopranei Margareta Dan si tenorului Gh. S. Vasiliu)

 

     Numit director al Teatrului National (1914-1920) si apoi al Conservatorului "Elefterie Cornetty", marele cantaret liric Grigorie Gabrielescu reface trupa de opereta, reconsidera repertoriul, se ocupa de formarea unor elemente de viitor (Nicolae Rabega, Iosif Silberman, George Steruan, Remus Comaneanu, Zoe Florescu, Lilli Tanasescu, Marioara Farcasanu) si calatoreste special in Italia pentru a racola cantareti de opera si opereta.

 

     In perioada interbelica, interesul si preocuparea pentru inserarea si valorificarea optima a repertoriului de opera si opereta a scazut neincetat.

     Desfiintarea teatrului in 1935 a inchis - pentru doua decenii - posibilitatea afirmarii operei si operetei craiovene.

     In 1972 se infiinteaza sectia de opereta in cadrul Filarmonicii de stat "Oltenia", cu prilejul sarbatoririi a unui sfert de veac de existenta.

 

 

Teodor Costin

       Dupa "Sange vienez", artistii operetei craiovene ofera publicului lor cea de-a doua premiera (27 martie 1973): "Lasati-ma sa cant" de Gherase Dendrino, sub conducerea muzicala a lui Teodor Costin, solisti: Filimon Siminic, Eugenia Moraru, Valentina Manescu, Titorel Patrascu, Aneta Baca, Virginia Metianu, Raurel Sandulache, Gabriel Mamali, Emil Iurascu, corul pregatit de Alexandru Racu. 

     Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, dub bagheta tanarului dirijor Marian Didu. In distributie: Gabriel Mamali, Violeta Iovlev, Ileana Petrescu, Titorel Patrascu, Valentina Manescu, Mihai Istrate, Dorel Stoia, Gheorghe Stoichitescu s.a., regia: N.Ciubuc - Vrancea, coregrafia: Elena Penescu - Luciu, maestru de cor: Alexandru Racu; costume: Ion Clapan; solisti balet: Cornelia Buz, elisabeta Kelemen, Maria Popescu, Dinu Hrisanti, Ionela Strivatis, Ion Kelemen, Marin Dragomirescu, Nicolae Matei.
     Urmatoarea premiera este "Rapirea din Serai" de W.A.Mozart (10 aprilie 1974) pusa in scena de regizorul german Hermann Wedekind. Sub bagheta maestrului Teodor Costin, au cantat Filimon Siminic, Virginia Metianu, Aneta Baca, Constantin Ene, Gheorghe Stoichitescu. Montarea s-a produs intr-un timp recors: trei saptamani. Cand a fost cazul, s-a lucrat si noaptea.
      Anul 1974 avea sa insemne pentru Sectia de opereta si inscrierea pentru prima data in repertoriu a unui spectacol muzical pentru copii. De acum se poate vorbi despre o activitate structurata pe trei domenii: opera, opereta si spectacol muzical pentru copii. 

    "Cocoselul neascultator", minunata poveste a lui Ion Luchian si-a gasit in compozitorul craiovean Constantin Ungureanu un creator cu har care a scris o muzica atractiva, spectacol ce inregistreaza un succes constant. Si-au dat concursul in acest spectacol: Valentina Manescu, Aurora Voicu, Eugenia moraru, Mihai Istrate, Aneta Baca, Miruna Dobrescu, Ion Kelemen, Titorel Patrascu, Cornel Oprisu, s.a.

      Stagiunea 1974-1975 propune publicului iubitor al teatrului liric noi spectacole: "Logodnicul din luna" de Eduard Kunneke, "Traviata" de G. Verdi si "Floarea din Haway" de Paul Abraham, in distributia caruia se afla: Eugenia Moraru, Constantin Ene, Gabriel Mamali, Ion Kelemen, Valentina Manescu, Titorel Patrascu, Dorel Stoia, Constantina Sarbu, Mihai Istrate s.a., dirijor: Marian Didu; regina: N.Ciubuc-Vrancea.

   

   In 5 aprilie 1976 are loc premiera operetei "Mam'zelle Nitouche" in regia lui N.Ciubuc-Vrancea, sub conducerea lui Marian Didu, scenografia: Iuliana Predut, coregrafia: Elena Penescu-Liciu, si interpreti ai rolurilor principale: Aneta Baca, Gabriel Mamali, Mihai Istrate, Constantin Ene, Constantina Sarbu, Dorel Stoia.
 

 

Nicolae Ciubuc, regizor

  

Elena Penescu-Liciu,

 maestra de balet

 

Marian Didu, dirijor

 

Alexandru Racu, 

maestru de cor

  

     Urmatoarea premiera a Sectiei de opereta a fost "Vaduva vesela" de Franz Lehar (2 noiembrie 1976). In rolurile principale: Aida Savescu, Gabriel Mamali, Constantin Ene, Aneta Baca, Dorel Stoia, Mihai Istrate, Constantin Sarbu. Solisti balet: Maria Popescu, Marian Fira; regia: N.Ciubuc-Vrancea; dirijor: Marian Didu.

 

     "Cavalleria Rusticana" de Pietro Mascagni are premiera la 24 ianuarie 1978, regizata de Heinz Schickel din Germania, si dirijata de Teodor Costin. In distributie: Aida Savescu, Constantin Ene, Ileana petrescu, Georgeta Fangli, Gabriel Mamali. 

     "Pe aripile valsului", spectacol de balet pe muzica de J.Strauss, prezentat in premiera la aceeasi data, a fost gandit si pus in scena de coregrafa Tilde Urseanu, de la Opera din Bucuresti. Solisti: Maria Popescu, Marian Fira. A fost prima datacand ansamblul de profil al Sectiei de opereta a prezentat un spectacol integral de balet.
      A 15-a si ultima premiera prezentata de colectivul Sectiei de opereta, inainte de a se transforma in Teatru de sine statator, a fost "Silvia", de E.Kalman la 28 decembrie 1978. De mentionat ca la conducerea ansamblului de balet este adusa coregrafa Manuela Cazacu, iar din distributie au facut parte, printre altii, Aida Savescu, Constantin Ene, Georgeta Fangli, Ion Kelemen, Cezara Cojocaru, Mihai Istrate. Printre ultimele realizari ale Sectiei de opereta amintim si turneul intreprins in R.F.Germania de catre un grup de coristi, orchestranti si balerini ai Filarmonicii "Oltenia" pentru 40 de spectacole cu opereta "Conteza Martiza" de E.Kalman, avand-o pe Maria Rokk in rolul titular.

     La 1 iunie 1979 se infiinteaza Teatrul Liric prin decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judetului Dolj, decizie data la 28 mai 1979 de catre presedintele Petre Preoteasa. In 23 septembrie 1996, prin hotararea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Judetean Dolj se aproba schimbarea denumirii "Teatrul Liric Craiova" in "Teatrul de Opera si Opereta Craiova". 

 

 

Constantin Ungureanu  dirijor de cor (1979-1984)

 

Nicolae Mares  

(1984-1988)

 

Mihai Dutescu

poet (1988-1991)

 

Modest Cichirdan

dirijor (1991-1994)

       

conf.univ.Emil Maxim  dirijor de cor (1994-2001)

 

 

 

In aceasta perioada la conducerea teatrului au fost: Constantin Ungureanu -   dirijor de cor (1979-1984), Nicolae Mares (1984-1988), Mihai Dutescu - poet (1988-1991), Modest Cichirdan - dirijor (1991-1994), conf.univ.Emil Maxim - dirijor de  cor (1994-2001), din 2001 directorul Teatrului de Opera si Opereta este Florin Gheorghe Zamfir - profesor de teorie muzicala.    

 

   

Florin Zamfir - profesor de teorie muzicala

       Astazi, daca am sta sa discutam despre ce a facut Teatrul de Opera si Opereta craiovean pentru melomanii din Cetatea Baniei ar trebui sa subliniem faptul ca acest inimos colectiv a cautat permanent, pe parcursul celor peste 20 de ani de existenta sa transpuna scenic lucrari care sa acopere toate genurile de spectacole muzicale, de la Super-Show Craiova, la Varietati in Carnaval, de la Mam'zelle Nitouche la My Fair Lady sau de la Flautul fermecat la lucrarile lui Gheorghe Dragomirescu sau Teodor Bratu, paleta repertoriala a acestui colectiv prezinta o cromatica de o bogatie luxuriana deosebita - spunea Liviu Pop - secretar muzical al TOOC.

 

 

  

 pagina principala / personalitati / repertoriu / colectiv / colaborari

 ghid de opera

posibilitati de contactare

1