PERETELE ABDOMINAL ANTERO-LATERAL

INTRODUCERE

Pereții cavității abdomino-pelvine sunt constituiți de mușchi pe care îi putem sistematiza:

Peretele antero-lateral abdominal are o structură musculoaponevrotică complexă, cuprinzând o regiune anterioară și o regiune laterală; anterior este format de către mm.drepți abdominali cuprinși fiecare într-o teacă de înveliș și, uneori, de mm.piramidali (situați anterior de inserțiile mm.drepți); peretele lateral abdominal este format de către trei mușchi lați care se acoperă între ei, formând trei planuri anatomice (mm.oblic extern, oblic intern și transvers abdominal).

Fiecare dintre mm.lați ai peretelui lateral abdominal are o parte cărnoasă cuprinsă între creasta iliacă și baza toracelui, care se continuă spre m.drept abdominal cu o aponevroză anterioară (aponevroza m.oblic extern, aponevroza m.oblic intern, aponevroza anterioară a m. transvers abdominal). Aceste aponevroze anterioare formează "teaca m.drept abdominal" și se termină în planul median participând la formarea unui rafeu fibros întins între procesul xifoid sternal și simfiza pubiană ( linia albă abdominală ).

 

TEACA M.DREPT ABDOMINAL

în 2/3 superioare ale m.drept abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea laterală a m.drept abdominal și se clivează în două foițe: anterioară și posterioară

 foița anterioară a aponevrozei oblicului intern peste care se asează aponevroza m.oblic extern, compun lama anterioară a tecii dreptului abdominal

 foița posterioară a aponevrozei m.oblic intern, dublată profund de către aponevroza anterioară a m.transvers abdominal și fascia transversalis alcătuiesc lama posterioară a tecii m.drept abdominal

în 1/3 inferioară a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai dedublează și toate aponevrozele anterioare ale mm.lași trec anterior de m.drept abdominal formând lama anterioară a tecii dreptului abdominal, cu structură trilaminată

  lama posterioară a tecii dreptului abdominal o va forma singură fascia transversalis, la acest nivel puțin mai îngroșată.

Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.lați ai abdomenului se formează în planul median, între procesul xifoid sternal și simfiza pubiană, un rafeu fibros numit linia albă abdominală. Astfel, linia albă abdominală este scheletul fibros de la nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei doi mușchi drepti abdominali și tecile acestora.

 

CANALUL INGHINAL

  1. în regiunea inghinală peretele abdominal este traversat de către funiculul spermatic (la bărbat) sau lig.rotund al uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit canal inghinal
  2. are o lungime de 4 - 5 cm. și are direcție oblică, infero-medial, aproximativ paralel și situat superior de lig.inghinal. Îi descriem 4 pereți (anterior, posterior, superior și inferior) și 2 orificii( orificiul inghinal superficial și orificiul inghinal profund)

1

2

3

4

5

6

7

PERETII CANALULUI INGHINAL

Peretele anterior al canalului inghinal >>> porțiunea inferomedială a aponevrozei m.oblic extern abdominal

Peretele posterior al canalului inghinal

fascia transversalis este întărită de structuri fibroconjunctive

>> grup de fibre conjunctive care trec postero-inferior de funiculul spermatic (lig.rotund al uterului)

>> provine din aponevroza m.oblic extern contralateral și se inseră la nivelul tuberculului pubic, crestei pubiene și buzei posterioare a lig.inghinal, la nivelul extremitășii lui mediale

>> se arcuiește trecând succesiv anterior, medial și apoi posterior de funiculul spermatic (lig. rotund)

>> se inseră pe tuberculul pubic și extremitatea medială a crestei pectineale

> are formă triunghiulară, cu baza fixată pe lig.pectineal cu care se contopește

> marginea medială fuzionează cu teaca dreptului abdominal

> marginea laterală este curbă și liberă

> profund de el are traiect a.epigastrică inferioară (ram al a.iliace externe)

 

Peretele superior al canalului inghinal >>> marginile inferioare ale mm.oblic intern și transvers

 

Peretele inferior al canalului inghinal îl formează lig.inghinal

 

ORIFICIILE CANALULUI INGHINAL

orificiul inghinal superficial

  fibrele intercrurale sunt partea slabă a orificiului superficial; aceste fibre cedează ușor la presiunea sacului herniar

 

orificiul inghinal profund

 

LIGAMENTELE OMBILICALE SI FOSETELE INGHINALE

La nivelul peretelui posterior al canalului inghinal, în tesutul preperitoneal converg spre ombilic următoarele formațiuni

> sunt situate lateral, de o parte și de alta a uracăi

Ligg.ombilicale întinse între ombilic și pelvis determină formarea, spre cavitatea peritoneală, a unor cute peritoneale care se numesc plici ombilicale

plica ombilicală mediană ridicată de uracă

plicile ombilicale mediale ridicate de ligg.ombilicale mediale

plicile ombilicale laterale > produse de vasele epigastrice inferioare

Peritoneul parietal anterior formează între plicile ombilicale o serie de depresiuni peritoneale numite fosete inghinale, depresiuni care corespund peretelui posterior al canalului inghinal >> la nivelul fosetelor inghinale începe e-vaginarea structurilor parietale în cursul producerii herniilor inghinale

 

FOSETELE INGHINALE sunt

cuprinsă între uracă și lig.ombilical medial

pe aici se produce evaginarea parietală în cursul herniilor inghinale oblice interne

cuprinsă între lig.ombilical medial și vasele epigastrice inferioare

pe aici se produc hernii inghinale directe (sunt hernii de slăbiciune a peretelui abdominal)

lateral de vasele epigastrice inferioare

înapoia orificiului inghinal profund

la acest nivel se produc herniile inghinale oblice externe, cele mai frecvente, caracterizate ca hernii "de efort"

 

 

 

 

 

 

 

 LACUNA VASCULARA si LACUNA MUSCULARA

1. la baza coapsei ligamentul inghinal se întinde precum o punte pe deasupra marginii anterioare a osului coxal, în ansamblu concavă, trecând de la spina iliacă antero-superioară la tuberculul pubic. Între ligamentul inghinal și marginea anterioară a coxalului se delimitează astfel un spațiu larg, osteo-ligamentar pe care arcul fibros iliopectineu îl împarte în 2 părți - acestea sunt lacunele de la baza coapsei: lateral, lacuna musculară și medial - lacuna vasculară

2. lacunele de la baza coapsei reprezintă spații prin care se face comunicarea dintre cavitatea abdominopelvină și regiunea anterioară a coapsei (trigonul femural Scarpa)

 

LACUNA MUSCULARA - DELIMITARE

 

LACUNA MUSCULARA - CONTINUT

 

LACUNA VASCULARA - DELIMITARE

 

LACUNA VASCULARA - CONTINUT

 

 TRIGONUL FEMURAL (Scarpa)

Este o regiune topografică situată la partea superioară a lojei anterioare a coapsei, de aspect triunghiular, cu baza situată superior.

trigonul femural - planul superficial

trigonul femural - planul profund (1)

trigonul femural - planul profund (2)

delimitarea trigonului femural

La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriformă deoarece este străbătută de numeroase elemente vasculare și nervoase superficiale

față de fascia cribriformă conținutul trigonului femural poate fi sistematizat astfel

conținutul trigonului femural

nervul femural:

a.femurală: situată medial de n.femural, profund de fascia cribriformă, în jgheabul muscular dintre mm.pectineu și iliopsoas; are medial v.femurală

rr.superficiale ale a.femurale perforează fascia cribriformă și devin superficiale fașă de aceasta, trecând spre teritoriile de distributie:

a.femurală profundă:

vena femurală, care primeste ca tributare:

gg.limfatici inghinali superficiali și profunzi:

 

 FOSA POPLITEE

1. este o regiune topografică de formă romboidală, situată posterior de articulația genunchiului;

2. fosa poplitee este alcătuită dintr-un trigon femural (superior, marginit de mușchii ischiogambieri) și un trigon tibial (inferior, între capetele mușchiului gastrocnemian)

3. delimitare:

· supero - lateral = tendonul m.biceps femural

· supero - medial = tendoanele mm. semitendinos și semimembranos, dublate intern de tendoanele mușchilor gracilis și sartorius;

· infero - lateral: = capul lateral al m.gastrocnemian

= m.plantar (profund de precedentul)

· infero - medial = capul medial al m.gastrocnemian

· anterior (planșeul fosei poplitee), în sens craniocaudal:

4. fosa poplitee este acoperită de către fascia lata care se dedublează în 2 foițe; între cele 2 foițe trec, la nivelul fosei poplitee:

4. continutul fosei poplitee:

a/ artera poplitee

b/ ramurile arterei poplitee:

c/ vena poplitee

d/ nervul ischiadic

e/ nervul tibial

f/ nervul peronier (fibular) comun

g/ ganglioni limfatici poplitei

h/ corpul adipos popliteu este foarte dezvoltat; comunică cu regiunile coapsei și gambei spre care pot difuza infecțiile.

1